Marea Neagra poate fi verde!

Meduzele

Meduze

   Meduzele sunt organisme marine, apartinand Increngaturii Cnidaria (Celenterate), si reprezinta generatia sexuata a Hidrozoarelor si Scifozoarelor. Au un ciclu de viata care cuprinde doua forme diferite: formele fixate care se numesc polipi si cele libere cu aspect de umbrela sau clopot, adesea transparente, cunoscute sub numele de meduze.

 Forma fixata, polipul

 Forma libera, meduza

   Meduzele (scifomeduzele) au simetria corpului radiara, format din doua straturi de celule (diblastice), unul extern, ectodermul si altul intern, endodermul, intre ele gasindu-se o masa groasa, gelatinoasa, numita mezoglee.
   Pe marginea umbrelei se gasesc tentacule prevazute cu celule urzicatoare (cnidoblaste), specializate in vederea atacului sau apararii.

 Cnidoblaste

    Cavitatea gastrala e prevazuta cu 4 septe ce o separa partial in 4 compartimente (pungi stomacale care se deschid intr-un canal circular ce incojoara umbrela). Prezinta un con bucal (manubriu), pe unde atat cavitatea gastrica, cat si sistemul gastrovascular, comunica cu exteriorul printr-un singur orificiu, care indeplineste functia de orificiu bucal si anal. Se hranesc cu plancton, crustacee, viermi si chiar pesti, pe care ii imobilizeaza si ii paralizeaza cu ajutorul cnidoblastelor care sunt localizate cu precadere la nivelul tentaculelor.

 Cavitatea gastrala are patru compartimente

 Aurelia aurita, detaliu

   Se deplaseaza activ prin impingerea apei in spatiul subumbrelar, cu ajutorul fibrelor musculare (circulare si radiale), dar de obicei plutesc in masa apei. Miscarile ritmice ale umbrelei au loc neintrerupt, aceste contractii servind in acelasi timp, pentru respiratie si circulatie. Prefera lumina difuza, iar temperatura influenteaza frecventa contractiilor umbrelei.

   Meduza se deplaseaza activ…

…prin impingerea apei in spatiul subumbrelar

   Sistemul nervos e reprezentat de un inel, situat la marginea umbrelei, pe care se observa niste formatiuni cu rol senzitiv numite ropalii. Acestea sunt de fapt tentacule modificate avand la baza pete ocelare ce percep modificarile intensitatii luminii, fosete olfactive, chemoreceptoare, iar in varf statolite cu rol in echilibru.

 Sistemul nervos

   Sexele sunt separate. Dupa fecundare, din ou iese larva caracteristica celenteratelor, numita planula, care dupa o scurta viata planctonica se va fixa pe substrat si se va transforma in polip. Meduza se formeaza prin procesul de strobilatie, o divizare transversala a polipului (scifopolipului). Acest proces incepe prin schitarea unui sant circular la baza coroanei de tentacule, care se va adanci iar marginile lui se vor transforma treptat, iar partea superioara astfel delimitata, se va desprinde si se va deplasa inotand sub forma unei meduze tinere numita efirula. De obicei se formeaza o serie intreaga de meduze, asezate unele peste altele, ca un teanc de farfurii.

 Stagiu reproductiv

 Procesul de strobilatie (faze)

Efirula

Grup de meduze

   Scifomeduzele cuprind forme mari, caracteristice, si sunt in general mai bine cunoscute decat alte celenterate. In Marea Neagra se intalnesc si sunt mai cunoscute, meduza de apa rece (Aurelia aurita) si meduza de apa calda sau inima marii (Rhizostoma pulmo).


Meduza de apa rece (Aurelia aurita)

   Clopotul meduzei este translucid, turtit, cu diametrul de 10-25 cm, marginea este divizata in 8 lobi separati intre ei de cate o ropalie. Manubriul este scurt, cu 4 tentacule lungi si franjurate. Pe marginea umbrelei se gasesc sute de tentacule scurte si filamentoase, iar central patru gonade cu aspect laptos. Populeaza apele Marii Negre in numar mare in sezonul rece. Este cea mai cunoscuta meduza la litoralului romanesc al Marii Negre.

 Meduza de apa calda, Inima marii (Rhizostoma pulmo)

   Are clopotul inalt cu diametrul mare, obisnuit 20-30 cm, cu 16 lobi marginali si 8 ropalii. Tentaculele bucale sunt concrescute si formeaza un manubriu lung si voluminos, franjurat pe margini, astfel lugimea axiala a unui exemplar poate ajunge la 50-60 cm. Sunt microfage, avand gura primitiva inlocuita printr-un sistem de pori. Specie mediteraneeana, o intalnim in Marea Neagra doar in sezonul cald, adusa de curentii de apa calda. Inotatori sau sau cei care se scalda in apa marii, atingand-se de aceasta meduza, pot capata o arsura foarte neplacuta, produsa de celulele vezicante ale acesteia.

    Desi incorect atribuita, denumirea generica de meduza s-a extins si la unele specii recent patrunse in Marea Neagra, apartinand Increngaturii Ctenaria (Ctenofore) cum ar fi Mnemiopsis leidyi sau Beroe ovata.

      Surse bibliografice (informatii, note, texte, imagini):
        
Silvia Iordache, Fotografie subacvatica- www.silvia-iordache.blogspot.com 
          http://www.visayards.com/75

© 2011 All rights reserved.

Creați un site gratuitWebnode